Sursă foto: https://pixabay.com
Cultura de organizaţie şi climatul organizaţional sunt imprimate de lideri. Ei sunt responsabili pentru crearea unei atmosfere care să stimuleze oamenii să obțină performanţe extraordinare. Modul de gândire dobândit şi promovat în companie frânează sau, dimpotrivă, dă „boost” eficienţei, creativităţii şi progresului.
Cei care au lucrat sau lucrează în companii mari ştiu cum este când managerul „clasic”, adică superiorul autoritar, tinde să îşi justifice rigiditatea caracteristică poziţiei prin „Sunt responsabil, pragmatic şi structurat!”, crezând că monopolizarea discuției ar fi echivalentă cu deţinerea adevărului – aşa, doar datorită înălțimii funcţiei – şi că, automat, acest statut îi transferă şi ştiinţă absolută. Dar ştim că nu este deloc aşa. Autoritatea managerului inhibă pornirea oamenilor din companie de a pune întrebări, de a avea opinie şi argumente, de a avansa idei şi soluţii la diverse provocări, dar mai ales de a coopera.
Mai ştim că tot el, managerul „clasic”, nu încurajează libertatea de opinie şi nu facilitează comunicarea între oameni, pentru ca, mai apoi, să se plângă – ca şi cum nu ar fi el cauza disfuncţionalităţilor – de faptul că unele decizii importante s-au luat fără a fi luate în considerare, procesate şi integrate toate informaţiile recente şi ideile creative din companie.
Autoritatea managerilor inhibă creativitatea şi îi împinge pe oameni în zona de confort, care este cel mai păgubos fenomen în orice tip de organizaţie şi are impact negativ în cifre.
Gândirea cooperantă – cel puţin din experienţa mea de CEO – este printre cele mai importante surse ale energiei creative, stării de bine şi performanţei la serviciu. Iar argumentele sunt simple şi la îndemână.
Gândirea cooperantă:
- Stimulează creativitatea şi inovația
În contextul actual economic, nu mai este suficient să fii puternic, este nevoie să colaborezi. Capacitatea de a colabora este esenţială pentru crearea energiilor creative, iar energiile creative nasc idei noi, diferenţiere în piaţă, interes mai mare prin valoare adăugată şi, în consecinţă, vânzări şi profit mai mare.
Capacitatea de a inova este rezultatul fuziunii capitalului intelectual, emoţional şi social, prin colaborare şi relaţionare.
- Generează nuclee de energie pozitivă
Prin cooperare, schimbul de idei şi de informaţii generează o cantitate de energie pozitivă în jur, oamenii se încarcă așadar pozitiv prin contribuţia lor – oricât de mică – la proiecte şi la „big picture”. Iar îmbinarea şi combinarea ideilor şi a informaţiilor dau naştere la experienţe umane inedite, facilitând învăţarea şi acumularea de noi cunoştinţe.
Dar cel mai mare câştig este entuziasmul, elanul pe care acest schimb de idei îl dă angajaţilor.
- Înseamnă confruntare, nu înfruntare
În culturile individualiste precum regiunea Balcanilor, a înfrunta este un verb aflat la rang de virtute. Există un exces de a înfrunta, în loc de a se confrunta. Atât în business, cât şi în politică sau în societate: „să moară capra vecinului”.
Gândirea cooperantă încurajează confruntarea de idei, argumentaţia şi nu alimentează competiţia agresivă prin dorinţa de a-i înfrunta pe cei din jur. Este bine ca în interiorul companiei, dar şi în exterior, în relaţia cu piaţa, confruntarea să nu se măsoare neapărat în deţinerea locului 1, ci în rezultatele sistemelor de performanţă: profitabilitate versus venituri.
Prin gândirea cooperantă, „titanii” colaborează, nu se „ciocnesc”, pentru că există o piaţă şi consumatori pentru fiecare, dacă se poziţionează corect.
- Favorizează împărtășirea expertizei şi evitarea conflictelor
Gândirea cooperantă, prin colaborare şi forţa relaţiilor interumane, facilitează exploatarea experienţei și expertizei celuilalt, explorarea de noi teritorii sau direcţii şi crearea de noi combinaţii.
Prin îmbunătăţirea relațiilor interumane pot fi evitate sau depăşite eventualele conflicte, comunicarea interdepartamentală se îmbunătăţeşte, sincronizarea acţiunilor se produce natural, iar consultarea în momentele-cheie intră în zona firescului.
- Generează leadership
În timpurile noastre, fiecare vrea să fie manager, apoi fiecare manager vrea să devină lider – e ceva la modă să fii „pe val”. Această ambiţie derivă, de fapt, din gândirea competitivă: din dorinţa de a-i înfrunta şi domina pe ceilalţi, de a te ridica deasupra lor, strivindu-i.
Gândirea cooperantă ajută liderii să îi inspire pe oameni, să transfere know-how către echipă, fără însă a concura cu nimeni, în afară de ei înşişi. Asemenea lideri nu promovează gândirea competitivă, ci gândirea cooperantă, devenind astfel protagoniştii transformării şi ai progresului.
Expresia „gândire cooperantă” am întâlnit-o pentru prima oară în teoria organizaţională a Lyndei Gratton (London Business School), ca un element important în propagarea energiilor pozitive în organizaţie. În viziunea şi practica mea personală de leadership, gândirea cooperantă este opusul constructiv al gândirii competitive. Cele mai spectaculoase rezultate prin gândirea cooperantă le-am obţinut sub mandatul meu de CEO la Fabryo Corporation, în dezvoltarea produselor Savana culoare, proiect în care schimbul de informaţii avea frecvenţă zilnică, iar cantitatea de informaţii în timp real era uriaşă. Un proiect complex şi integrat care ne-a transformat în lideri de piaţă şi a construit un brand care va străluci încă mulţi ani de acum înainte.