Românii lasă în piețele agroalimentare 1,2-1,3 miliarde de euro anual

Românii lasă anual în pieţele agro-ali­mentare de pe plan local 1,2-1,3 mld. euro, respectiv 7,6% din toţi banii cheltuiţi în comerţul cu dominantă ali­men­tară, potrivit calcu­le­lor ZF pe baza date­lor oferite de com­pa­nia de cercetare de piaţă GfK.

Într-o perioadă în care reţelele străine con­tinuă tot mai agresiv ex­pan­siunea, cu 150-250 de noi unităţi anual, co­mer­ţul tradiţional în ge­ne­ral şi pieţele agro­ali­mentare în particular, cau­tă o reţetă de su­pra­vie­ţuire.

Fiecare oraş din Ro­mâ­nia, fie că vorbim de centrele de 10.000-20.000 de locuitori, fie de marile centre urbane ale ţării, are cel puţin o piaţă agro-alimentară care a rămas încă de acum mai bine de două decenii un pol de cumpărături.

De multe ori însă, pieţele nu mai găzduiesc astăzi doar standurile micilor producători, ci şi super­mar­keturi Mega Image şi Profi sau discounteri precum Penny Market şi Lidl. Aceste magazine reuşesc prin poziţionarea în inima oraşelor, prin oferta mare de produse şi prin politica agresivă de preţ să atragă trafic.

„Peste 40% din ţară trăieşte în zona rurală, şi trăieşte la limita supra­vie­ţuirii. Comerţul mo­dern i-a omorât pe ţă­rani, însă nu doar din cau­za expansiunii agre­sive, ci şi din cauză că în Ro­mânia co­mer­ţul tra­di­ţional nu a avut o stra­tegie de piaţă pâ­nă acum“, spune Aliz Kosza, fost director ge­neral la MOL, Orkla Foods şi Fabryo, deve­nită acum consultant.

Ea precizează că o mare parte a mărfurilor de pe rafturile supermar­ke­tu­rilor sunt importate, astfel că pro­ducătorii locali sunt cei care suferă. „Dezvoltarea pieţelor şi stabilirea unei strategii de dezvoltare ar fi utile din două motive: unu am ajuta ţăranii ro­mâni, respectiv micii producători, şi doi am mânca mai sănătos“, adaugă ea.

(articol apărut în ediția print a Ziarului Financiar din 08.12.2015 si, respectiv, preluat din ZF Corporate)​

Pagina de agricultura