
Societatea Academica Romana de Management (SAMRO) mi-a oferit oportunitatea de a comunica direct cu expertii din management din Romania prin intermediul unui interviu publicat in newsletter-ul SAMRO. Multumesc pe aceasta cale si dr. Andrei Tiganas pentru ocazia oferita.
SAMRO: Poate o universitate să producă un bun manager pentru sectorul privat?
Aliz Kosza: Din moment ce angajatorii resping până și noțiunea de facultate de management, se pare ca nu. De ce? Pentru că mediul privat românesc, cu excepția câtorva multinaționale, NU ARE RĂBDARE. Este încă reticent să colaboreze, să participe la programe de internship. Nu există incredere, doar întrebarea „ce știi să faci ?”
Oamenii de afaceri vor totul imediat, nu se „dau” ușor nici pe mâna unor oameni cu experiență, darămite pe mana unui student … Această reticență ține de cultura de business tipic balcanică.
Eu personal colaborez foarte bine cu studenții de la facultățile de marketing, comunicare și de management. Colabărăm în special în derularea studiilor de piață calitative, cu rezultate foarte bune. Evident, ei învață pe proces. Pe măsură ce numărul proiectelor crește, devin mai profesioniști. Încep, de exemplu, să înțeleagă rolul strategic al unui viitor manager de marketing. Devin mai bine pregătiți să demoleze percepția mediului de afaceri conform căreia omul de marketing știe doar să cheltuiască bani.
Universitățile ar trebui să fie mult mai conectate cu mediul de afaceri privat, să încurajeze prezența la cursuri a oamenilor de business (și nu numai) cu rezultate notabile în domeniile lor. Poate că astfel s-ar deschide mai larg portile către practica în companii private.
SAMRO: Cât din arta conducerii se bazează pe concepte și cât pe experiența directă?
Aliz Kosza: În România ultimilor 25 de ani au fost spulberate toate conceptele, noțiunile sau teoriile conducerii care existau de mii ani. La fel și cele înrădăcinate și importate din SUA, dezvoltate din anii ’80 încoace. Din experiența mea personală și profesională, conceptul reprezintă doar o parte. Ceea ce te dezvoltă infinit mai mult este experiența. Doar prin conducerea adevarată se pot depăși limitele unei științe sau ale unui concept.
Conducerea este arta pe care o pot profesa doar persoanele înzestrate cu talente native bine exersate.
Arta de a conduce înseamnă, în primul rând, arta de a conduce oameni. Fiecare industrie, fiecare companie are culturi și valori diferite, oameni diferiți, cu pregătiri și motivații diferite. Un manager știe să se adapteze acestor situații și, mai ales, știe să le transforme. De aceea se confundă înca și azi managementul cu leadershipul: un manager adevarat este nu doar un administrator de resurse. Este și un lider care poate să conducă oameni.
Or acest lucru vine odată cu experiența. Pe lângă teoria din cărți este nevoie de acele aptitudini complementare cunoștintelor teoretice pentru a putea face față provocărilor din lumea reala: relaționare, comunicare eficientă, capacitatea de a integra și de a gândi strategic.
Pentru a răspunde întrebarii, din experiența proprie știu că managerii cu talent de lider pot învăța conceptele, iar cei care au conceptele și le pot testa continuu prin experiență. Deci, fără talent de lider nu ai șansa de a deveni un manager adevarat (care să fie capabil să transforme o echipă). Fără experiență nu ai cum să ajungi un manager de top. Dar nici fără cunoștințe nu poti să fii un manager profesionist. Așadar, în proporții egale, talentul, experiența și cunostințele sunt ingredientele unei cariere de top în management.
SAMRO: Ce propuneri aveți pentru îmbunătățirea colaborării dintre universități și companii, astfel încât absolvenții programelor de învățământ de management să fie cât mai competitivi pe piața muncii?
Aliz Kosza: O primă responsbilitate pentru reușita acestei idei revine chiar mediului academic. Tinerii manageri trebuie să iasă din facultate cu cele mai noi și mai aplicate teorii și cunostințe. Conectarea mediului universitar la ritmul de înnoire al teoriilor și conceptelor din piața reală este fundamentală. Doar astfel piața muncii va lua în serios un tânăr absolvent. Va ține cont că acesta, absolventul, deși nu are experientă, are totuși cele mai noi cunoștinte și teorii. În schimb, dacă absolventul nu vine în companie nici măcar cu aceste resurse, nu văd de ce el ar fi de interes pentru un angajator.
A doua responsabilitate este pe umerii angajatorilor. Ei trebuie să învețe faptul că tinerii sunt cei care pot aduce inovație și creativitate în companii. Ei nu sunt o povară (costuri de training, greșeli etc) ci o resursă. Dacă angajatorii vor implementa și ei programe de mentorat intern prin care, sub coordonarea unei persoane cu experienta din companie, să fie stimulați să inoveze, atunci lucrurile vor sta mai bine.
Daca aceste lucruri se intamplă, atunci tinerii vor avea mai multe șanse să devină competitivi prin:
– internship (chiar și la stat);
– contactul cu lumea reală;
– muncă multă, voluntariat încă din anii de facultate;
– introducerea unor materii/cursuri de dezvoltare a abilităților complementare cunoștințelor teoretice sau științifice.
SAMRO: Poate un absolvent de management să–și asume direct funcții de conducere bazându-se doar pe calificarea obținută la facultate?
Aliz Kosza: Categoric NU.
SAMRO: Care sunt treptele pe care le are de parcurs un absolvent pentru a putea ajunge în vârful unei organizații?
Aliz Kosza: Nu există un drum standard și nici niște trepte anume. În management nu se fac avansări ca în armată. În management trebuie să ai talent și rezultate. Atunci poti să sari imediat peste o mulțime de trepte și să ajungi foarte repede în poziții de top. Sau nu.
Cu toate acestea, indiferent că vorbim de România sau de alte piețe, sunt câteva condiții pe care, dacă nu le indeplinești, nu ajungi să ai o carieră solidă în management. Acești pasi ar fi, din punctul meu de vedere, să fii credibil, să poți să fii lider, să poți transforma businessuri și să aduci rezultate. Dacă îndeplinești aceste condiții, mai devreme sau mai târziu vei ajunge în poziții de management de top.
Nu poți conduce oameni dacă nu ești credibil. Nu poți conduce oameni dacă nu ai făcut deja ceea ce fac ei. De exemplu, dacă vrei să ajungi manager de vânzări trebuie să fii, înainte de toate, un om de vânzări de excepție. Apoi nu poți să ceri rezultate de la oameni daca nu ești lider. Nu ii poți motiva și nu poți scoate performanța de la ei dacă nu ai minime capacități de leadership. De asemenea, un bun manager poate să transforme o afacere. El este cel care ia decizii și care are curajul de a propune noi viziuni și noi obiective adaptate la o piață mereu în schimbare. În final, nu există carieră în management fără performanță. Fără rezultate concrete poți avea cel mult un post de manager o perioada de timp, dar nu vei avea o carieră.
SAMRO: Cum vedeți îmbunătățirea relației dintre școlile de management și alumni (comunitatea absolvenților)?
Aliz Kosza: Ne lipsește tradiția acestei legături dintre studenți și foștii studenți, actualii oameni de succes din piață. Din păcate trebuie să inventăm această tradiție. Nu o putem face decât dacă universitățile vor începe să livreze pe lângă cunoștințe și valori.
Peste timp, oamenii nu vor mai fi uniti de cunoștinte comune (care se modifică atât de mult) ci doar de valori comune. Comunitatea de alumni se va coagula și va merge singură către studenți de îndată ce va simți că formează un grup de oameni care au valori comune.
Cum se contruiesc aceste valori? Prin căile care duc la performanță.
Așadar, principala modalitate de a îmbunătăți relația dintre școlile de management și alumni este cea mai simplă și cea mai complicată în același timp: puneți alături studenții care fac performanță în băncile școlii cu foștii studenți care fac performanță în piață. Ei sunt oamenii cu valori comune și în jurul lor se va construi o comunitate cu adevărat solidă. Mai târziu, probabil, se va naște și o tradiție.
SAMRO: Ce sugestii aveți pentru ca SAMRO să strângă relația dintre teoretic și practic în management?
Aliz Kosza: Să colaboreze cu oameni valoroși din business, care au despre ce vorbi. Se poate, de asemenea, organiza și o școală de vară (am participat la câteva). Studenții au nevoie de studii de caz de pe piața din România. Au nevoie să înteleagă contextul românesc, provocările de aici. Să cunoască realitățile din teren, realitatea brută fără cosmetizare. Să conștientizeze că în practică este nevoie de mult mai mult decât știință. Acest „mult mai mult” poate fi dobândit doar de la oameni care s-au confruntat cu acele realități și au trecut prin experiența începătorului.
Un astfel de proiect am și eu în vedere, deoarece sunt destul de prezentă în universități din țară și din străinătate. Astfel, știu ce le lipsește cel mai mult cursanților: au nevoie de acel indispensabil „touch” cu lumea reală. În curand voi porni Centrul de mentorat în business, unde voi avea activități dedicate studenților. Așa că, dincolo de declarații, aveți din partea mea o invitație la un proiect concret. Este o invitație pentru universități, dacă va exista din partea acestora în continuare deschidere pentru colaborare.
Societatea Academica de Management din Romania (www.samro.ro)