Aliz Kosza, despre management în criză după cinci ani la conducerea producătorului de vopsele Fabryo

Aliz Kosza, una dintre cele mai experimentate femei din top-managementul românesc, vorbeşte într-un interviu acordat revistei Business Construct atât despre provocările ultimului mandat, de aproape cinci ani, timp în care a condus operaţiunile producătorului de lacuri şi vopsele Fabryo Corporation, cât şi despre obiectivele profesionale, noii paşi în carieră şi tranziţia către zona de strategie în management. 

Fost manager în cadrul unor companii precum Kraft Jacobs, MOL România şi Orkla Foods, Kosza a venit la conducerea Fabryo în ianuarie 2008, fiind CEO al companiei până în august 2012.

„Mandatul în viziunea mea ar fi fost mai scurt dacă nu ar fi fost recesiunea. În condiţii normale, în 3-4 ani poţi creşte o companie”, spune Kosza, adău­gând că şi-a îndeplinit toate obiectivele din mandatul încredinţat de compania suedeză de investiţii Oresa în fruntea producătorului de vopsele. Ea afirmă că în cazul tuturor companiilor conduse în ultimii ani există nişte elemente comune, cele mai importante obiective fiind schimbarea culturii de orga­ni­za­ţie şi, în paralel, construirea strategiilor pe termen mediu şi lung, care s-au focalizat pe branduri, pe portofoliu, pe dezvoltarea afacerii şi reorganizarea sau restructurarea platformelor.

Legat de Fabryo, Kosza spune că obiectivul nu a fost o creştere de 100%, ci un avans în linie cu sau puţin peste dinamica pieţei. „Ce am reu­şit noi a fost să nu scădem cu piaţa, ceea ce după părerea mea este o performanţă notabilă, mai ales în ultimii trei ani”, a spus ea, precizând că piaţa deco a scăzut din 2008 până în prezent de la 260 mil. euro la sub 140 mil. euro (-46%), în timp ce afacerile Fabryo au scăzut de la 44 mil. euro în 2008 la 29,8 mil. euro în 2011 (-33%).

Cel mai greu an

Criza a făcut ravagii pe o piaţă a con­struc­ţiilor unde multe dintre companii au fost „răsfăţate” cu creşteri de două cifre în perioada de boom. Întrebată care a fost anul cel mai dificil după venirea crizei, Kosza spune că 2011, când lumea spera la oprirea declinului. Scăderile însă au continuat, într-un sector care s-a dovedit „conjunctural” şi „contextual”.

„Nu poţi influen­ţa intenţia de cumpărare şi nevoia de cumpărare ca în alte domenii de activitate. Din punctul acesta de vedere a fost provocarea noastră permanentă. Dacă e viscol, nu se vinde, dacă sunt 45 de grade, nu se vinde, dacă plouă, nu se vinde, dacă bate vântul şi plouă, nu se vinde.” Consumul nu mai depinde de companii, iar în România anxietatea este mult prea mare, astfel că oamenilor le este teamă să consume peste minimul necesar, consideră ea. Dincolo de scăderea de consum, producătorii de lacuri şi vopsele au fost nevoiţi să dea piept şi cu majorările de preţ la materiile prime, care au atins în 2011 „praguri istorice”.

Kosza a dat drept exemplu titanul, componentă foarte importantă pentru vopselele lavabile, unde preţul a crescut cu peste 60% în euro între 2010 şi 2011. Şi la răşini au crescut preţurile. „Am fost nevoiţi să le transferăm în preţul produsului finit.”

La scurt timp după plecarea lui Kosza, Fabryo şi Atlas Corporation, controlată de grecul John Sitinas, au anunţat opera­ţiu­nea care va fi probabil deal-ul anului în construcţii. Producă­torul de vopsele deţinut de Oresa fuzionează cu Atlas Paints, divizia de materiale de construcţii a Atlas. Operaţiunea este de anvergură întrucât atât Fabryo, cât şi Atlas se numără printre jucătorii de top pe piaţa vopselelor şi tencuielilor decorative. Kosza afirmă că a fost implicată în procesul de due diligence, dar nu poate comenta mai multe despre această tranzacţie.

Pasul următor, business strategist

În lunile scur­se după plecarea de la Fabryo, Kosza a fost în vacanţă şi s-a ocupat de proiecte personale, găsind timp şi pentru amenajarea casei de la munte, lângă Curtea de Argeş. Ea a călătorit în ţară şi pe litoralul vecinilor bulgari. După care au început întâlnirile profesionale.

„În ultima lună am fost foarte prinsă”, spune fostul CEO al Fabryo. Ea şi-a înfiinţat propria firmă prin care va oferi servicii de strategie, direcţie pentru care planurile erau deja făcute.

„Evit să folosesc cuvântul consultanţă pentru că eu nu sunt, nu am fost şi nu voi fi consultant. Titulatura mea este de business strategist. Asta va fi pe cartea de vizită. Şi mentor”, a arătat Kosza.

Cu o paletă largă de expertiză, ea va lucra cu echipele de management ale companiilor către care va presta servicii. „Luăm taurul de coarne cu oamenii din interior pentru că toate soluţiile sunt acolo, în interior. Nu vine cineva din exterior şi dă soluţii. Eu nu voi fi omul care dă soluţia. Eu sunt omul care va facilita ca din interior să valorificăm potenţialul, să găsim ceea ce este de valorificat”, a explicat ea.

În prezent, potenţialii patru-cinci clienţi cu care sunt purtate discuţii sunt companii din domenii precum industria alimentară, servicii sau comerţ online. Ea îşi propune să se implice şi în proiecte alături de antreprenori români care doresc să-şi facă business-urile mai atractive, pentru achiziţii sau fuziuni.

În limita timpului, sunt în plan şi servicii de mentoring, către grupuri de manageri, care vin cu probleme concrete. Kosza aminteşte şi de un proiect „de suflet”, care va fi implementat în paralel, în doi-trei ani – un centru de excelenţă, pentru care derulează discuţii cu diverse instituţii locale sau europene.
Fără CV pentru CEO la stat

Proiectul de recrutare de manageri pentru companiile de stat nu şi-a făcut loc în planurile managerului, care afirmă că nu şi-a depus

CV-ul. Cum vede proiectul? Ca intenţie, „pare o idee bună”.

Kosza spune că în practică este de dorit ca şeful companiei să fie un om impecabil, „să nu fie compromis nici măcar la nivel de zvon”. Doi: un CEO are nevoie de autonomia şi libertatea necesare să facă treabă şi să-şi aleagă oamenii potriviţi, „pentru că nu poţi să te lupţi cu morile de vânt”. Trei: rolul consiliilor nonexecutive trebuie să fie unul activ, iar cei selectaţi să nu fie doar oameni care asistă şi participă două ore la nişte şedinţe.

„Este nevoie de oameni activi, creativi, cu intuiţie, care să fie un suport pentru echipele de management”, spune Kosza, adău­gând că dacă ar fi să aleagă, ar aduce oameni „din exterior”.